Cuvântul dragoste poate avea două sensuri absolut diferite - nu doar diferite, ci diametral opuse. Un sens, este dragostea ca o relaţie; celălalt este ca o stare de a fi.

În momentul în care devine o relaţie, dragostea devine sclavie, fiindcă apar aşteptări, apar cerinţe, apar frustări şi un efort al ambelor părţi de a domina. Devine o luptă pentru putere. Relaţia nu este lucrul corect. Dar dragoste ca stare de a fi este total diferită. Înseamnă că pur şi simplu iubeşti; nu creezi o relaţie prin asta.

Dragostea ta este ca parfumul unei flori. Nu creează o relaţie; nu-ţi cere să fii într-un mod anume, să te porţi într-un fel anume, să acţionezi într-un mod anume. Nu impune nimic. Pur şi simplu împărtăşeşte. Şi împărtăşind nu-şi doreşte nici o răsplată. Însăşi împărţirea e o răsplată.