Hmm..Si ce ciudat..Cand u nu esti , nici eu nu sunt, e doar un lung sir d intamplari..banale chiar…Daca ar fi sa ne intalnim ce am spune? Poate un “ce mai faci”, “cum iti mai e?” , dar niciodata ce ar trebui. Regret ca am lasat timpul sa ma piarda..Sau l-am pierdut eu pe el? Acum nu mai e timp nici makr pt regrete. Stiu ca ar trebui sa uit. Dar cum, cand u si doar u ai reusit sa schimbi atat d multe in inima mea ..Si ce ciudat tot acest cerc…Mi-e frik sa ma trezesc…pt k imi place sa visez…sa te visez ..langa mine…tot mai aproape…Dulce amagire, nebunie pt mine, ma omori incet…Cerul meu, jumatatea mea, u iubire ce imi faci? Astazi ma ridici, maine ma omori, atat d dulce..lacrimi ce rad cand te vad apoi…Un foc aprins din cenusa…stii cat ar vrea sa se stinga? Dar eu..eu iubire nu vreau…e focul meu, focul meu din vis, da sens vietii mele.

Stii ca zambetul meu plange de atata aparenta…Stiu doar k mi-e dor d tine…Curata nebunie ma pierd in cuvinte…pt tine e altfel… cat as vrea sa fie si pt mine altfel…sa ma-ntelegi..ma-mbat  constienta de atatea sentimente fara scapare…mi-e dor…de-un “noapte buna” dulce d la tine….IUBIREA NU E PT ORICINE….Impartim multe lucruri pe pamant noi oameni…Dar iubirea? Ce greu e de-mpartit…Poate de frik sau pur si simplu din orgoliu nu am spus-o la acel moment…dar u iubire stii k te ador…Acum e prea tarziu pt a mai spune cateva cuvinte…Doar un taciune ar mai putea vorbi…Despre atatea lucruri nespunse…Off , suflet, nebanuite sunt caile prin care am revenit la tine..Stiu ca u nu vei fi niciodata al meu. Nici nu iti cer asta…Nu iti cer nimic iubire…Un zambet, un cuvant spun multe…o lacrima ma omoara cand imi vorbeste de tine, nebunia mea nebuna, ma face sa uit, sa alerg de bucurie si asta doar pt k e d la tine…Partea mea d singuratate care imi e alaturi si nu ma lasa sa fiu singura imi vorbeste de tine…Totul doar d tine. A innebunit o lume intreaba sau ai innebunit u lumea mea??