"Cantecul nu e al meu, /
El trece uneori prin mine, /
Neinteles si nestapanit, /
Numele meu il imbraca usor /
Asa cum zeii vechimii /
Treceau printre oameni /
Imbracati intr-un nor. /
Nu stiu cand vine, /
Nu stiu cand pleaca, /
Unde e, in timpul /
Cand nu e in mine? /
Destinul meu nu-i, /
Decat sa astept /
Bunavointa clipei straine, /
Locuita de un cantec /
Parasita de un cantec.../
Nu merit frunzele de laur /
Decat prin umilinta /
De a-i fi " credincioasa" /
La nesfarsit!" ( A.B)